„Anastasis” de Adrian Georgescu

IMG_5899Postfaţă

(Mărturisire)

Contrar principiilor acestei lumi materialiste prin care omul este prezentat doar ca o fiinţă care consumă, Mântuitorul Iisus Hristos este mult mai generos: omul este o fiinţă eshatologică.

Odată cu Renaşterea, cu Iluminismul şi cu alte curente sau ideologii pur umaniste, lumea începe procesul secularizării. Auguste Comte ne spune gata cu teologia, gata cu metafizica, rămâne doar pozitivismul, singurul mod demonstrativ a ceea ce este palpabil şi verificabil ştiinţific.

Cândva, pe la anul 1905, Einstein publica o parte din ceea ce avea să revoluţioneze ştiinţa: Teoria relativităţii. În anul 1907 publică un studiu despre celebra ecuaţie E=mc2. După cercetări ştiinţifice minuţioase, el prezintă un studiu amplu, în perioada anilor 1918-1919, despre teoria relativităţii, arătând că, în lume, fenomenele fizice nu au un conţinut absolut, ceea ce dovedeşte — am spune noi, teologii — înţelegerea dogmatică cu privire la existenţa vieţii pământeşti pe care o caracterizăm ca fiind contingentă.

Deşi teoria lui Einstein urmărea relativitatea fenomenelor fizice ale lumii, oamenii au înţeles-o ca pe un relativism existenţial şi s-a produs o confuzie pe care nici celebrul fizician nu a anticipat-o.

Relativitatea urmărea ceva, iar relativismul se oprea la cu totul altceva. Una este relativitatea fenomenelor fizice care duce spre relativitatea lumii palpabile şi spre descoperirea lumii lui Dumnezeu, a lumii veşnice care reprezintă absolutul, iar alta relativismul care face trimitere spre naşterea unei „libertăţi totale“ a existenţei pământeşti. Aşadar, lumea modernă, iar apoi, începând cu anul 1970, lumea postmodernă, au încercat „rescrierea“ valorilor existenţei acestei lumi, însă nu cu rezultate deosebite.

Într-o asemenea dezbatere îl introduc şi pe scriitorul Adrian Georgescu care, prin trilogia duhovnicească Anastasis (Descensio, Chilii şi Anastasis), se opune total relativismului acestei lumi, „absorbind“ seva veşniciei prin parcurgerea unui drum: de la răstignire la înviere cu Hristos şi în Hristos.

Autorul este un scriitor profesionist, însă întâlnirea cu Hristos aduce convertirea lui auctorială, iar tema principală a scrierilor sale, anume dragostea, ia acum forma cea mai înaltă, pentru că de la trilogia romanelor de dragoste Hagigadar (aşa cum publica înainte de cunoaşterea lui Dumnezeu), accede la trilogia revelatoare a iubirii de/în Dumnezeu, care nu mai este un exerciţiu epistemologic, ci o mirare inefabilă, ceva tainic, o pătrundere în „întunericul“ luminii divine.

Prima carte a acestei trilogii duhovniceşti este Descensio, care în limba latină înseamnă coborâre. Drumul către unirea în duh cu Hristos trebuie să treacă prin răstignirea cu Hristos. Cartea Descensio este o construcţie unică pentru mine, cel puţin până acum. Unicitatea acestei cărţi este dată de faptul că are la temelia dezvoltării ei ultimele cuvinte (expresii) rostite de către Mântuitorul Iisus Hristos pe cruce.

În cele şapte cuvinte de pe cruce rostite de Mântuitorul avem parte de două stări: paradoxala suferinţă a lui Dumnezeu (în filosofie Dumnezeu ca absolut nu poate suferi) şi puterea infinită a lui Dumnezeu de a iubi. În Teologia Ortodoxă, mai precis la teologii ruşi, întâlnim aceste gânduri cuprinse într-o singură expresie covârşitoare: Fiul reprezintă iubirea răstignitoare. Nu există fiinţă care să iubească aşa cum o face Dumnezeu!

După prezentarea celor şapte cuvinte de pe cruce în chiar primele pagini ale cărţii, Adrian Georgescu structurează cartea Descensio în şapte caiete (capitole mari), care pot reprezenta jurnalul său de rugăciune (meditaţie) pentru fiecare expresie din ultimele şapte cuvinte rostite de Mântuitorul Iisus Hristos aflat pe cruce.

Cartea Chilii este cea de-a doua din trilogia duhovnicească Anastasis. Chilia reprezintă spaţiul destinat coborârii, adică al smereniei şi al regăsirii prin învierea lui Hristos. Dacă în lumea contemporană urcuşul dă sens vieţii acesteia materiale, înaintea lui Dumnezeu contează să „cobori“ ca El să se poată uni în duh cu tine. Chilia devine un spaţiu al nemuririi. Pentru un călugăr chilia sa este un locaş de rugăciune, este tot o biserică.

Adrian Georgescu, într-o lume a fatalismului materialist, îl găseşte pe Hristos prin „zăvorârea“ în spaţiul nemuririi, al chiliei; coborând prin răstignirea cu Hristos şi printr-o pocăinţa ziditoare ajunge la vederea lui Dumnezeu prin raportare la Trinitate (construcţia cărţii a treia Anastasis).

Autorul, comparativ cu  alţi scriitori ai literaturii române, printre care amintim pe Voiculescu, Blaga, Arghezi, Ioan Alexandru, Daniel Turcea – care au scris, de asemenea, poezie şi proză religioasă, foloseşte un limbaj cultic, liturgic, de rugăciune, deşi se poate remarca construcţia unor expresii din text ca fiind o simbioză a două revelaţii: revelaţia poetică şi revelaţia duhovnicească.

Cartea este o scriere simbolică care face trimiterea la o realitate spirituală. În creştinism, simbolurile sunt expresii vii, având corespondent într-o altă realitate: cea spirituală. Se întrepătrund figurile de stil folosite de un poet sau de un prozator modern cu imnologia cultică, a revelaţiei creştine. Limbajul pare a fi mai degrabă unul ceresc. Poţi parcurge cartea Chilii ca pe o lucrare poetică, imnologică, meditativă, dar te poţi folosi de ea şi ca de o carte simplă de rugăciune în sens informal. Regăsirea în carte a unor pasaje din Psalmi, din Noul Testament, din Vechiul Testament, din rugăciunile Triodului (ale Sfântului Efrem Sirul), din scrierile Sfântului Siluan Athonitul face trimiterea către o carte autentică şi de profundă contemplaţie creştină, rugăciunile din această carte nefiind cuprinse de erezii.

Combinaţia  pe care a realizat-o autorul dă importanţă scrierii sale, pentru că dovedeşte  originalitate, pe de o parte, iar pe de altă parte, proiectează lumii relativiste autenticitatea creştinismului, autenticitate pe care Adrian Georgescu o trăieşte şi o mărturiseşte prin cuvântul scris într-o eră a globalizării. Hristos-Cuvântul se sălăşluieşte în inimile noastre cuvântând fiinţei Cuvinte Vii, ca noi să devenim cuvântătorii Cuvintelor Sale prin mărturisire, ceea ce înseamnă viaţa întru desăvârşire. „Eu scriu ce-mi dă Iisus Hristos. Săvârşesc Cuvântul Lui înnodând şiruri de vocabule care devin inteligibile doar prin har. Respir ceva curat ce mi se prelinge pe palme şi  — lovindu-le— strivesc nevinovăţia şi o transform în înfruntare cu patimile aşa încât nu pot fi inocent şi ivindu-mă la Iisus Hristos să-L fac să mă vadă a fi ceea ce mi s-a dat — de la El.“  mărturiseşte autorul.

Sfânta Scriptură ne descoperă un atribut esenţial despre Dumnezeu: Hristos Iisus este Iubire. Sunt multe locuri în Sfânta Scriptură unde putem găsi această revelaţie despre ontologia lui Dumnezeu. El nu este iubire ca o simplă însuşire, ci este iubire fiinţială, o iubire ca Fiinţă. Cartea Chilii, în dezbaterea autorului Adrian Georgescu, poate fi un instrument divin în care îl găseşti pe Dumnezeu aşa cum este El ca Fiinţă: o Fiinţă Iubire. „Plâng deoarece nu pot deveni şi mai mult şi mai întărit în iubirea Ta şi — îngenunchind — să-Ţi îndeplinesc dragostea făcând-o făptuitoare în lumea cea mică.“ Marii părinţi neptici ne vorbesc despre urcuşul duhovnicesc ca fiind o stare permanentă de desăvârşire a iubirii pentru Dumnezeu. De la această stare permanentizată de dragoste pentru Dumnezeu, prin lucrarea harului, ajungi la dragostea în Dumnezeu, iar sufletul începe să aibă o mişcare circulară, fiindcă – indiferent de ispitele care apar atunci când încă te mai afli în trup – te reîntorci spre iubirea de şi a lui Dumnezeu. Pentru Adrian Georgescu, mărturisirea scriptică poate fi zălogul cu care se va înfăţişa înaintea lui Dumnezeu la Parusie spunându-I: Doamne, această carte a reprezentat convertirea multora spre viaţa de/în har, deoarece Te-am dat tuturor aşa precum mi Te-ai dăruit: ca Iubire. Cartea Chilii îţi dă nădejdea că, oricât de păcătos eşti, Dumnezeu fiind Iubire, te iubeşte cu iubirea Lui sfântă, nerespingându-te şi, în răbdare, te aşteaptă să te întorci să vieţuieşti întru El pentru că „frumoasă-i lumea Ta — Doamne“.

Cuprinsul cărţii, de asemenea, este unul special. Modalitatea în care autorul foloseşte simbolul creştin este interesant. Nu vorbim, referindu-ne la cartea lui Adrian Georgescu, despre importanţa numerologiei în creştinism, pentru că însăşi numerologia poate fi socotită o erezie într-un anume fel. Cu toate acestea, în cartea Chilii întâlnim folosirea din creştinism a numerelor, cum sunt: cele trei capitole mari (Sfânta Treime); fiecare capitol este structurat în câte treizeci şi trei de chilii (vârsta Mântuitorului Iisus Hristos); fiecare chilie este împărţită în câte trei momente: momentul meditativ/contemplativ, momentul de rugăciune şi momentul mângâierii. Aşadar, nu vorbim de numerologie, ci de profunzimea stării duhovniceşti a celui ce a scris. Faptul că fiecare chilie are o treimică stare, cea de meditaţie, cea de rugăciune şi apoi cea de mângâiere a harului, înseamnă că avem în mână cartea unui om care parcurge vârstele vieţii duhovniceşti.

Cartea Anastasis, cea de-a treia a trilogiei duhovniceşti cu acelaşi nume, vine să ne facă contemporani cu Învierea Domnului prin învierea personală cu/în Hristos (doar cu Hristos omul poate fi părtaş al unei învieri personale, deoarece, omul prin natura proprie, fără-de-Hristos, nu poate face nimic) în urma unei pocăinţe stăruitoare. Am considerat această carte ca fiind „pasul“ făcut de Adrian Georgescu spre starea vederii lui Dumnezeu. Comparativ cu marele teolog Vladimir Lossky (care a scris un triptic teologic important pentru teologia ortodoxă contemporană format din: Introducere în Teologia Ortodoxă; Teologia Mistică a Bisericii de Răsărit şi Vederea lui Dumnezeu) a cărei scriere ca şi structură este una tehnic teologică, Adrian Georgescu vine cu această trilogie duhovnicească în care finalitatea ei este anastasis-ul (învierea) ca formă fundamentală de vedere a lui Dumnezeu. A parcurge cărţile lui Lossky te nutreşte cu un conţinut teologic deosebit, în care marele teolog rus, recurgând la scrierile sfinţilor părinţi, face o cercetare teologică (raţională/ştiinţifică) minuţioasă a tot ceea ce înseamnă teologie mistică în Biserica Ortodoxă. A pătrunde cărţile lui Adrian Georgescu te hrăneşte duhovniceşte din experienţa hristică bimilenară mărturisită în/de Biserică de către cei ce se pocăiesc şi plâng după dragostea lui Hristos pe care au pierdut-o prin slujirea păcatului.

Cartea Anastasis este mărturisirea lui Adrian Georgescu pe care o face lumii relativiste arătând tuturor că prin învierea din patimi te faci părtaş vederii lui Dumnezeu. Cartea are ca şi construcţie trei mari capitole dedicate fiecărei persoane a Sfintei Treimi: Dumnezeu-Tatăl; Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Duhul Sfânt. Cel ce învie cu şi prin Hristos se face văzătorul întregii Sfintei-Treimi.

Smeritul mărturisitor despre trilogia Anastasis îl felicită pe autor şi se bucură de prezenţa lui Hristos în viaţa celui ce a folosit cu măiestrie şi într-un duh revelator condeiul. Aşez cu multă bucurie, dar, poate, şi cu multă îndrăzneala cartea la un loc de cinste, atât în literatura română postmodernă, cât şi în literatura duhovnicească. Această trilogie este o scriere atipică pentru literatura română contemporană şi nu numai, dar şi pentru literatura creştină. Oricum, cele trei cărţi şi autorul lor mărturisesc un model de viaţă pentru o lume a relativismului existenţial. Relativitatea şi absolutul nu sunt doar două concepte acceptate convenţional la nivel universal, ci pot fi două realităţi pentru cel ce se naşte în Dumnezeu. Cărţile trilogiei Anastasis se mişcă între cele două concepte în speranţa că Iisus Hristos va fi fără-de-început şi întru autorul lor.

Nădăjduind că mărturisitorul Adrian Georgescu va rămâne o „chilie“ în care să odihnească continuu Dumnezeu, chiar dacă există într-o lume a relativismului şi a relativităţii einsteniene, smeritul vorbitor despre carte şi autor se bucură de o asemenea întâlnire duhovnicească care a născut o prietenie în Iisus Hristos.

 Pr. Ioan Petrică

Preot Ion Petrică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s